Ochii tai negri iti fac sufletul inaccesibil. Ti-ai lasat inima la intrare si moravurile pe cuier, nimic cu tine nu e sigur si ma simt de parca pasesc in gol. Ma legi cu fermecul tau si ma ti ostatic cu buzele tale, ma rapesti lumii cand ma vrei sa fiu al tau si apoi te astepti sa continui fara probleme. Nu intelegi ca de fiecare data cand ma lasi inauntrul tau, las o parte din mine in tine si atunci cand ma arunci inapoi, pierd din mine. De aceea am nevoie de tine sa traiesc, pentru ca eu acum traiesc prin tine, dar tie nu iti pasa. Nu iti pasa ca atunci cand nu respiri, eu ma sufoc, ca atunci cand suferi eu sunt torturat, iar atunci cand tu uiti de mine, eu mor. Raman pe lume strain de propriu corp, intr-un univers pustiit de tine si te caut, te caut sa devin din nou intreg.