vineri, 11 februarie 2011

Basm


Statea intinsa pe burta, pe covorul din camera ei. Scria in jurnal tot ce vroia, dar nu avea jurnal, nu ii trebuia, ma avea pe mine.Stateam in fata ei, o priveam in timp ce imi spunea tot ce era pe sufletul ei. Imi spunea multe, foarte multe si cuvintele ce le "scria" pe mine ramaneau in mine, imprimate bine. Nu erau importante pentru mine, dar le tineam pentru ca erau de la ea. Nu stia! Nu stia cum o privesc, cel putin nu cred ca stia. Ochii ei albastri priveau in gol in timp ce mana ei "desena" in aer. Imi explica drama ei, iubirea ei ce era mai degraba tortura, imi povestea de printul ei, pe care eu il vedeam orc, imi povestea multe, pentru ca eu eram jurnalul ei! Eram multumit cu putinul ce-l primeam: prezenta ei, o oarecare atentie din partea ei si cateodata, o atingere. Nu indrazeam sa cer mai mult, desi pielea mea tipa sa o atinga pe a ei, buzele mele tipau dupa ale ei... Dar nu stia, sau cel putin nu cred ca stia. Imi placea, dar curand nu a mai fost asa. Orcul mi-a furat-o si acum ea sta ascunsa intr-un nor departe, a uitat de jurnalul ei. Probabil a uitat de mine, dar eu stau aici, tinandu-i secretele ascunse in mine, sperand ca isi va aminti candva de mine. As calatori 7 mari si 7 tari s-o salvez, dar nu stiu daca vrea sa fie salvata si nici eu nu sunt Fat Frumos, sunt doar un biet jurnal, file albe prinse intre doua coperte de piele care din cand in cand ia un ciob de inima franta si il transforma intr-o poveste. Intr-o poveste asemenea celor ce alta data mi le spunea Ea.

Dedicata ochilor albastri ce s-au pierdut.

Femeile sunt asemenea tigarilor...


Acest articol este unul din seria: "femeile sunt asemenea..." . Sunt constient ca aceste articole imi vor aduce multa ura din partea unor femei, dar sper ca pana la urma acestea sa observe ca in ciuda faptului ca sunt usor misogin, le iubesc pe toate.
Argumentele care imi sustin cauza sunt urmatoarele: in primul rand prima tigara, asemenea primei femei, nu se uita si ramane speciala pana la capat, apoi asemenea tigarilor, femeile creaza dependenta destul de periculoasa. In ceea ce priveste numarul, te multumesti si cu una, dar niciun barbat nu se supara cand are mai multe.Ca si in cazul femeilor, multi incearca tigarile cele mai tari, insa nu multi le fac fata. Femeile si tigarile, dupa uz excesiv, isi lasa puternic amprenta asupra sanatatii tale, dar sunt extrem de placute. Ambele iti consuma toti bani, dar sunt lucruri in care iti bagi si ultimi bani(dar macar tigarile nu iti sar in cap cand nu mai ai bani sa le dai, sunt un asemenea cainilor, te inteleg si iti tin companie in liniste).
In incheiere, asemenea ultimei tigari din pachet, atunci cand o gasesti pe the ONE, ti de ea si refuzi sa o cedezi, devi egoist si o savurezi, o lasi sa te patrunda in interior si sa te cuprinda in euforie.

miercuri, 9 februarie 2011

Vis (de)scris


Imi place sa cred ca visez dupa un scenariu scris de mine, imi place sa cred ca fiecare cuvant pe care il scriu, e mai mult decat un cuvant, e un sentiment, o amintire, o emotie, o lacrima pe un obraz, un zambet pe buze. Imi place sa cred ca inima ta vibreaza in acelasi ritm cu a mea atunci cand citesti ce scriu, ca acele cuvinte scrise"te bantuie" cand esti in pat, la lucru sau la scoala. Vreau ca vorbele mele sa rupa bariera distantei, sa ne faca intimi in gandire si simtire, vreau ca atunci cand visezi, sa visezi cu vorbele mele. Ti le ofer, foloseste-le cum iti place, dar atunci cand le folosesti gandeste-te la omul care sta in spatele lor, gandeste-te la mine!

marți, 1 februarie 2011

Totul incepe cu o cafea...


Emana un aer de romantism fracez, era delicata si rafinata.Parul saten cadea usor pe umeri si ochii ei albastrii te patrundeau de la prima

privire. Buzele rosii si bluza puternic decoltata in v ii tradau natura pasionala. Arunca o privire in cafenea si se opreste la mine. Paseste incet

indreptandu-se spre mine. Formele ii sunt in miscare si se apropie. Se aseaza in fata mea. Ii simt parfumul cum ma inconjoara si seduce, ma poarta

si ma prinde, ma face un prizonier al miresmei sale.
- Te deranjeaza daca te insotesc?Nu cred ca mai sunt alte locuri libere.
- Nu, imi face placere. Xander.
- Lia, imi pare bine.
Asteptam sa-i ia comanda si in acest timp tot ce fac este sa o privesc si sa zambesc intr-un mod idiotic. Cafeaua se raceste si tigara se fumeaza

singura, dar nu ma pot concentra la altceva decat la ea. Ne pierdem in discutii banale, dar privirile noaste fac adevarata actiune. Ochii nostri

sunt adevarati balerini: joviali, danseaza, se prind, se arunca, se mangaie si se lasa.Ne terminam cafeaua si nimeni nu mai zice nimic. Se ridica si instinctiv ma ridic si eu, iese si o urmez, o ia inainte si eu ma apropri, o iau de mana si ma lasa, o strang in brate si... ma saruta!

luni, 31 ianuarie 2011

Oare ...

Sondajul pus de mine se bucura de activitate. Din 22 de voturi, 14 spun ca inca mai cred in dragoste, 8 nu. Nu stiu ce inseamna asta. Sper ca asta inseamna ca speranta nu a murit, ca dragostea inca mai e pe acolo pe unde, in mici coltisoare, dar sper sa nu fie doar in teorie. Sper ca cei ce au votat cu da, au pus si in practica, folosesc iubirea, o imprastie peste tot si molipsesc pe altii. Ca nu ramane doar un vot, ci o participare activa la promovarea ei. Pentru cei ce au votat nu, nu pot sa spun decat: sper sa va molipsiti si voi:).
Mersi pentru sustinere,
Xander Gabe

luni, 24 ianuarie 2011

Happy ending


E cinci dimineata
Si e frig cumplit,
Noi doi mergem grabit,
Ascunsi in deasa ceata.

Te pierd, te strig, te caut,
Si doar cu mintea te gasesc,
Te am, te prind, te rup
Si doar in vis te regasesc.

Dar visul, nu e vis
Si tu stai langa mine,
Nu te-am pierdut,
Ci stam amandoi, aici, in paradis.

joi, 20 ianuarie 2011

Facultate frate...

Ca sa fac un rezumat cat mai adecvat posibil: facultatea sucks! Pe langa faptul ca nu este nimic decat o simpla industrie, care incearca sa faca o multime de bani, este pur si simplu o sursa in plus de stres. Nu stiu daca aceste caracteristici sunt specifice doar invatamantului si societatii din Romania, dar in fiecare zi petrecuta in ambientul acesta academic, apreciez mai mult liceul si gimnaziu( probabil as aprecia si primara, dar nu imi amintesc prea multe de atunci). La inceput erau acele zile in care daca stiai sa scrii si sa citesti erai o persoana culta si respectata, apoi zilele in care a merge la scoala era ceva special, dupa aceea terminarea liceului si gandul de a merge la facultate erau profund apreciate. Acum pe langa faptul ca a face o facultate este pentru multe persoane o banalitate si gandul de a nu o face, un lucru la granita ereziei, conteaza si unde o faci, cate ai facut si in cate domenii ti-ai dat masteratul, cate carti de specialitate ai scris, etc. Oamenilor care au aceste ganduri: TREZITI-VA! Sunteti intr-o lume de oameni care considera cultura, a fi in trend cu fitele din moda de la Milano si care nu stiu sa gandeasca singuri, dar care au facultate. E o bucata de hartie pentru numele lui Dumnezeu, pe care o poti folosi cand ti se termina hartia la wc. Vreti sa stiti ce inseamna facultatea pentru mine? O fabrica de stres. O fabrica pentru ca scoate produse pe banda rulanta si de multe ori din cauza cantitatii se trece cu vederea calitatea si e plina de stres deoarece studentii sunt supusi atator presiuni incat nu stiu de unde sa incep. In primul rand presiunea parintilor(cred ca 85% din studenti sunt la faculta la care sunt din cauza acestei presiuni), presiunea financiara( dai atatia bani in faculta pe care cred ca unii ar putea sa-si deschida o afacere singuri), presiunea sociala(incercati sa spuneti unui adult ca nu faceti si nici nu aveti de gand sa faceti o facultate) si lista poate continua. In plus in facultate din cauza caracterului de fabrica se pierde ce cred eu ca este cel mai important in procesul de invatare: legatura cu profesorul. Aici nu mai sunt profesorii care iti influenteaza modul de gandire, modul de a simti si modul de a trai. Aici profesorul iti dicteaza un curs de care cred ca si el s-a plictisit, iar la sfarsitul orei pleaca fara a-ti arunca nici cea mai mica privire. Te face sa te simti asemenea unei femei usoare, abandonate in pat dupa ce a fost folosita si nu a primit in schimb nici macar un zambet sau un ramas bun.